GROZĂV'I, grozăvesc, vb. IV. Refl. (Fam. si depr.) A avea o impresie exagerat de bună despre propriile însusiri (si a face caz de ele); a se lăuda. - Din grozav.
Sursă : DEX'98 (11341)  - gall

GROZĂV'I vb. v. îngâmfa.
Sursă : Sinonime (186135)  - siveco

GROZĂV'I vb. v. deforma, desfigura, poci, schimonosi, sluţi, strâmba, urâţi.
Sursă : Sinonime (186136)  - siveco

grozăv'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. grozăv'esc, imperf. 3 sg. grozăve'a; conj. prez. 3 sg. si pl. grozăve'ască
Sursă : DOR (249910)  - siveco

A SE GROZĂV//'I mă ~'esc intranz. fam. depr. A face pe grozavul; a-si da aere (având o părere exagerată despre propria persoană). /Din grozav
Sursă : NODEX (336873)  - siveco